Uneori este prea mult, iar alte ori este de ajuns

Uneori este prea mult, iar alte ori este de ajuns să iți recunoști propriile greșeli.

De ce să fiu eu aia care trage? De ce să mă simt eu vinovată pentru tot? Uneori e prea mult, iar alte ori este deajuns să iți recunoști propriile greșeli, nu este normal și nu voi accepta să mi se pună presiuni, să  se scoată mereu și mereu in evidență greseli, defecte  și tot ce mai văd alții!

Continuă lectura „Uneori este prea mult, iar alte ori este de ajuns”